Ad Astra Romania
  Cercetare, Cercetatori, Romania, Romanian Science, Research
Ad Astra Journal
Science library
White book
University rankings
Who's who
Publications
Theses and dissertations
Ad Astra association
Links
 
News
Events
Funding opportunities
 
Login
Registration
 
>> Română
 
   
 

Metodologia de realizare a clasamentului pe domenii al universităților din România

Clasamentele sunt realizate pe baza articolelor științifice publicate de personalul universităților în reviste științifice recunoscute pe plan internațional, indexate de ISI Web of Science (proprietate a Thomson Reuters). ISI este instituția cea mai recunoscută pe plan internațional în domeniul monitorizării și recenzării publicațiilor științifice. Acest indicator este folosit și în prestigioase clasamente internaționale ale universităților, cum ar fi clasamentul Shanghai.

Au fost extrase din baza de date ISI toate articolele cu autori din România indexate în anii 2006-2010, iar articolele au fost repartizate apoi pe instituții, pe baza adreselor autorilor indicate de aceștia în articole. Au fost luate în considerare numai publicațiile de tip articol, care prezintă rezultate științifice originale, nu și alte publicații cum ar fi scrisori, recenzii, etc. Topul dintr-un anumit an a fost realizat pe baza articolelor indexate în anul anterior, de exemplu topul pe 2011 a fost realizat pe baza articolelor indexate în 2010.

A fost extras scorul de influență (article influence score) al revistelor științifice în care au apărut aceste articole, din ISI Journal Citation Reports 2009, Science Edition și Social Sciences Edition. Am calculat apoi scorul relativ de influență (normalizat la domeniu; prescurtat, SRI) al revistelor conform metodologiei utilizată de Consiliul Național al Cercetării Științifice. Pe scurt, scorul relativ de influență al unei reviste este scorul de influență al revistei raportat la mediana scorurilor de influență ale revistelor din același domeniu. În cazul în care o revistă este încadrată de ISI în mai multe domenii, se ia în considerare varianta cea mai favorabilă pentru acea revistă. Calculul scorului relativ de influență are drept scop eliminarea diferențelor intrinseci dintre domenii.

Am calculat apoi ponderea contribuției fiecărei instituții la realizarea fiecărui articol. În cazurile în care ISI nu furnizează informații despre afilierea fiecărui autor la o anumită instituție, am considerat că fiecare din instituțiile care au contribuit la realizarea articolului au avut ponderi egale. De exemplu, dacă un articol a fost realizat de 5 instituții, dintre care și universitatea X, am considerat că universitatea X a avut o contribuție de 1/5 la realizarea articolului. În cazurile în care ISI furnizează informații despre afilierea fiecărui autor la o anumită instituție, am considerat contribuția unei anumite instituții ca fiind proporțională cu numărul de autori ai articolului din acea instituție. De exemplu, dacă un articol a avut în total 6 autori din care 2 de la universitatea X, am considerat că universitatea X a avut o contribuție de 2/6 la acel articol.

Pentru fiecare articol, SRI individual al fiecărei instituții (prescurtat, SRII) este SRI al acelui articol multiplicat cu ponderea contribuției fiecărei instituții la realizarea acelui articol.

Pentru calcului SRI cumulat pentru fiecare instituție, un articol cu autori de la mai multe instituții a fost considerat ca un articol întreg pentru fiecare instituție.

Repartizarea pe domenii științifice a articolelor s-a făcut pe baza revistei în care au fost publicate. Repartizarea revistelor pe domenii științifice a fost făcută de ISI. Unele reviste sunt considerate de ISI ca aparținând mai multor domenii, și un articol publicat în aceste reviste a fost considerat ca un articol întreg pentru fiecare din domeniile de care aparține revista. Unele domenii au fost grupate împreună, astfel încât lista domeniilor folosită în clasament să fie cât mai apropiată de domeniile în care se pot organiza în România studii universitare de licență, conform legislației actuale.

În clasamentul pe domenii, ordonarea a fost făcută pe baza SRII, care reflectă performanța științifică totală a fiecărei universități într-un anumit domeniu. Pe de altă parte, imposibilitatea raportării la resurse (cum ar fi numărul de persoane) a performanței duce la favorizarea, în acest clasament, a universităților mari în detrimentul celor mici. Performanța pe domenii nu poate fi raportată la numărul de persoane care lucrează în acel domeniu dintr-o universitate, deoarece nu există informații despre acest număr de persoane. Pot fi cazuri în care persoanele dintr-o universitate care au rezultate într-un anumit domeniu științific să aparțină de mai multe facultăți.

Ca orice clasament, și acest clasament are anumite limite. Clasamentul evaluează doar performanța științifică a cadrelor didactice, nu și alți factori care demonstrează calitatea actului educațional, cum ar fi procentul de studenți care sunt angajați imediat după absolvire, sau factori care pot influența alegerea universității, cum ar fi baza materială, numărul de studenți pe cadru didactic, existența căminelor pentru studenți, gradul de promovabilitate, etc. Din păcate pentru mulți din indicatorii relevanți nu există date statistice de încredere care să poată fi luate în calcul în realizarea unui clasament.

Despre ISI și scorul de influență

În lume există mai mult de 100.000 de reviste științifice. Se știe însă că doar o mică parte din acestea sunt relevante pentru comunitatea științifică internațională: marea majoritate a celor mai importante rezultate științifice sunt cuprinse într-un număr foarte mic de reviste. De exemplu, în 1994, doar 100 de reviste cuprindeau 44% din articolele citate în 3.400 de reviste, și 2.000 de reviste cuprindeau 95% din articolele citate. Citările reflectă într-o măsură rezonabilă valoarea științifică a articolelor.

Începând cu 1961, Institute of Scientific Information din Philadelphia, SUA (actualmente Thomson ISI) a început monitorizarea principalelor reviste științifice internaționale, indexând atât articolele științifice, cât și citările din articole. ISI selectează în mod continuu revistele ce sunt incluse  în baza sa de date, în funcție de numărul de citări al articolelor din aceste reviste. In plus, ISI ierarhizează revistele științifice indexate în funcție de scorul de influență, o mărime calculată pe baza citărilor pe care le primesc articolele dintr-o revistă științifică, ponderate cu calitatea revistelor care citează aceste article. Actualmente, ISI indexează aproximativ 13.000 de reviste științifice, acoperind aproape toate domeniile științifice, inclusiv științele sociale și umaniste. În general, se consideră că baza de date ISI  reprezintă satisfăcător fluxul principal de publicații științifice. De aceea, datele provenite de la ISI sunt folosite în majoritatea analizelor și studiilor de politică a științei. Cel mai sugestiv exemplu este raportul "Science and Engineering Indicators" pe care National Science Board, organism guvernamental al SUA, îl prezintă președintelui Statelor Unite ale Americii, la intervale de doi ani. Datele ISI sunt folosite și în clasamentul Shanghai al universităților din întreaga lume.

Mai multe informații despre ISI se pot afla la http://www.isinet.com/ .

Despre asociația Ad Astra

Asociația Ad Astra cuprinde cercetători români din întreaga lume și are drept scop sprijinirea cercetării românești. Asociația s-a înființat în 2002 și are la ora actuală 75 de membri, dintre care unii lucrează la universități sau institute prestigioase din străinătate sau au rezultate științifice publicate în prestigioasele reviste Science și Nature. Asociația administrează un portal al cercetătorilor români și a realizat mai multe studii referitoare la starea cercetării românești, migrația cercetătorilor români, precum și o serie de propuneri pentru reforma sistemului educației și cercetării din România. Mai multe informații despre asociație pot fi obținute pe site-ul web al asociației, http://www.ad-astra.ro.


Raspunsuri la întrebări adresate frecvent (FAQ)

De ce articolul meu care l-am publicat recent nu apare în aceste liste?
Motivele pentru care articolul nu este în baza noastră de date pot fi:
- Articolul, chiar daca a fost publicat, nu a fost și indexat de ISI (adică nu a fost introdus în baza lor de date). Aceasta se poate datora apariției foarte recente a articolului, apariției cu întârziere a revistei, procesării târzii de către ISI, etc. În lista articolelor indexate într-un anumit an, lipsa unor articole publicate în acel an este compensată, statistic, de articole publicate în anul anterior.
- Articolul nu este publicat în una din revistele luate în considerare, sau nu este o publicație de tip articol, review sau scrisoare (ci rezumat, material editorial, etc.). În cartea albă am luat în considerare publicațiile de tip articol, review și scrisoare, în timp ce în topul universităților am luat în considerare doar publicațiile de tip articol. Am luat în considerare numai publicațiile indexate în Science Citation Index Expanded, Social Sciences Citation Index și Arts & Humanities Citation Index. Verificați în listele de reviste corespunzătoare daca revista în care ați publicat se regăsește în aceste indexuri.
- Articolul nu menționează afilierea dvs. la o instituție din România (de exemplu, ați lucrat în străinătate o perioadă scurtă și articolul apare cu adresa de acolo).

Puteți introduce în baza de date de pe site câteva articole ISI care nu apar acum pe site?
Datele de pe site sunt preluate direct din baza de date ISI, și nu dorim să introducem alte articole decât cele existente în baza de date ISI. Dacă articolul dvs. este publicat într-o revistă ISI, posibilele motive pentru care el nu apare în listele noastre sunt descrise în răspunsul de mai sus.

De ce în cartea albă apar mai multe articole pentru o universitate, decât în topul universităților?
În cartea albă am luat în considerare publicațiile de tip articol, review și scrisoare, în timp ce în topul universităților am luat în considerare doar publicațiile de tip articol, așa cum procedează și autorii topului Shanghai.

Articolul meu a fost publicat într-o revistă inclusă în ISI Master Journal List, de ce nu apare pe site?
Master Journal List conține reviste indexate de toate produsele ISI. Noi am luat în considerare doar revistele și publicațiile indexate în ISI Science Citation Index Expanded, ISI Social Sciences Citation Index și ISI Arts & Humanities Citation Index.

De ce în lista articolelor dintr-un an apar și articole publicate în alt an?
Există o distincție între anul indexării de către ISI și anul publicării articolului. ISI poate indexa un articol publicat la sfârșitul unui an în anul următor, de exemplu. Topul universităților este realizat pe baza articolelor indexate (nu publicate) într-un anumit an, pentru ca datele să poată fi verificate de oricine dorește. În cazul în care am fi folosit anul publicării, exista posibilitatea ca ulterior realizării topului ISI să indexeze noi articole publicate în anul precedent. În cartea albă, puteți selecționa articolele după anul indexării sau anul publicării.

De ce nu luați în considerare și ISI Proceedings?
Selecția publicațiilor indexate în ISI Proceedings nu este la fel de riguroasă ca și în cazul indexurilor luate în considerare. În particular, există publicații românești indexate în ISI Proceedings care conțin articole fără reală relevanță științifică, și din această cauză considerarea publicațiilor din ISI Proceedings ar biasa analizele în favoarea unor instituții fără performanțe științifice reale. Pe de altă parte, și clasamentul Shanghai și și alte analize internaționale sunt făcute doar pe baza articolelor din indexurile luate în considerare de noi.

De ce nu luați în considerare și cărțile?
În general, cărțile nu prezintă rezultate originale, ci sinteze.

De ce un articol apare la domeniul X când de fapt este din domeniul Y?
Motivul este că ISI a considerat că revista în care a fost publicat articolul aparține de domeniul X. În realitate, articolul (sau chiar revista) poate avea o relevanță mai mare pentru domeniul Y decât pentru domeniul X. Nicio categorizare nu este perfectă, și necesitatea procesării automate a datelor obligă folosirea de astfel de categorizări.

De ce pe anumite pagini se menționează că datele sunt incomplete?
Baza de date conține toate articolele cu autori români indexate de ISI Web of Science între 2002-2011 inclusiv. Numai articolele indexate în 2004-2006 sunt însă repartizate complet pe instituții. În cazul articolelor din ani anteriori, o parte din articole nu este repartizată pe instituții (aproximativ 4% din articole, care deci nu apar în listele pe instituții). Pe de altă parte, se poate spune că este completă numai lista articolelor indexate într-un anumit an; lista articolelor publicate într-un anumit an, indexate de ISI, poate varia permanent deoarece ISI poate decide oricând indexarea unor articole publicate în ultimii câțiva ani, de exemplu prin indexarea unei noi reviste, sau prin indexarea cu întârziere a articolelor dintr-o revistă.

   
About us Contribute! Sponsors Disclaimer Contact
© Ad Astra 2001-2011 • Developed by ArxiaDeclaratia 200