Metodologia de realizare a clasamentelor universităţilor din România - ediţia 2007

Clasamentele sunt realizate pe baza articolelor ştiinţifice publicate de personalul universităţilor în reviste ştiinţifice recunoscute pe plan internaţional, indexate de ISI Web of Science în 2006. ISI este instituţia cea mai recunoscută pe plan internaţional în domeniul monitorizării şi recenzării publicaţiilor ştiinţifice. Acest indicator este folosit şi în prestigioase clasamente internaţionale ale universităţilor, cum ar fi clasamentul Shanghai.

Au fost extrase din baza de date ISI toate articolele cu autori din România indexate în 2006, iar articolele au fost repartizate apoi pe instituţii, pe baza adreselor autorilor indicate de aceştia în articole. Un articol cu autori de la mai multe instituţii a fost considerat ca un articol întreg pentru fiecare instituţie. Au fost luate în considerare numai publicaţiile de tip articol, care prezintă rezultate ştiinţifice originale, nu şi alte publicaţii cum ar fi scrisori, recenzii, etc.

Factorul de impact al revistelor din care provin articolele a fost extras din ISI Journal Citation Reports 2005, Science Edition şi Social Sciences Edition. Repartizarea pe domenii ştiinţifice a articolelor s-a făcut pe baza revistei în care au fost publicate. Repartizarea revistelor pe domenii ştiinţifice a fost făcută de ISI. Unele reviste sunt considerate de ISI ca aparţinând mai multor domenii, şi un articol publicat în aceste reviste a fost considerat ca un articol întreg pentru fiecare din domeniile de care aparţine revista. Unele domenii au fost grupate împreună, astfel încât lista domeniilor folosită în clasament să fie cât mai apropiată de domeniile în care se pot organiza în România studii universitare de licenţă, conform legislaţiei actuale.

Datele privind numărul de cadre didactice ale universităţilor provin de la Direcţia pentru Învăţământ Superior din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării (pentru universităţile de stat civile), fiind furnizate în 2006. MEdC a refuzat să ne comunice informaţii actualizate despre numărul de cadre didactice ale universităţilor, în acest an, în ciuda unei solicitări scrise, făcute în temeiul Legii informaţiilor de interes public. Datele referitoare la numărul de cadre didactice ale universităţilor de stat militare şi majoritatea universităţilor private din clasament provin din Cartea Albă a Cercetării Universitare din România, 2005, editată de CNCSIS. Pentru 3 universităţi private, datele respective au fost comunicate de secretariatul universităţilor sau preluate de pe site-urile web ale universităţilor.

În clasamentul general ordonarea a fost făcută pe baza numărului total de articole, raportat la numărul de cadre didactice. Acest indicator reflectă gradul mediu de pregătire ştiinţifică al cadrelor didactice. Publicarea de articole în reviste ştiinţifice recunoscute de comunitatea internaţională de către un cadru didactic garantează faptul că acea persoană este la curent cu ultimele cunoştinţe ştiinţifice din domeniu, şi demonstrează capacitatea de a înţelege aceste cunoştinţe şi de a participa la dezvoltarea lor. Raportarea numărului de articole la numărul de cadre didactice permite măsurarea în condiţii egale a gradului de pregătire ştiinţifică atât pentru universităţile mari, cât şi pentru universităţile mici.

În clasamentul pe domenii, ordonarea a fost făcută în urma însumării factorului de impact al revistei în care au apărut articolele, pentru fiecare articol cu autori de la o anumită universitate. Folosirea factorului de impact reflectă şi calitatea articolelor ştiinţifice, în plus faţă de numărul lor. Astfel, se poate măsura în condiţii egale performanţa ştiinţifică a unui grup de cadre didactice care publică câteva articole de mare importanţă ştiinţifică cu cea a unui grup care publică multe articole dar care contribuie puţin la avansarea cunoaşterii din domeniu. Pe de altă parte, imposibilitatea raportării la resurse (cum ar fi numărul de persoane) a performanţei duce la favorizarea, în acest clasament, a universităţilor mari în detrimentul celor mici. Performanţa pe domenii nu poate fi raportată la numărul de persoane care lucrează în acel domeniu dintr-o universitate, deoarece nu există informaţii despre acest număr de persoane. Pot fi cazuri în care persoanele dintr-o universitate care au rezultate într-un anumit domeniu ştiinţific să aparţină de mai multe facultăţi.

Factorii de impact ai revistelor nu pot fi folosiţi pentru un clasament general, ci doar pentru un clasament pe domenii, deoarece factorii de impact maximi posibili diferă de la domeniu la domeniu. În consecinţă, folosirea factorului de impact într-un clasament general al favoriza pe nedrept, de exemplu, universităţile cu profil medical faţă de cele cu profil tehnic.

Ca orice clasament, şi acest clasament are anumite limite. Clasamentul evaluează doar performanţa ştiinţifică a cadrelor didactice, nu şi alţi factori care demonstrează calitatea actului educaţional, cum ar fi procentul de studenţi care sunt angajaţi imediat după absolvire, sau factori care pot influenţa alegerea universităţii, cum ar fi baza materială, numărul de studenţi pe cadru didactic, existenţa căminelor pentru studenţi, gradul de promovabilitate, etc. Din păcate pentru mulţi din indicatorii relevanţi nu există date statistice de încredere care să poată fi luate în calcul în realizarea unui clasament.

Despre ISI şi factorul de impact

În lume există mai mult de 100.000 de reviste ştiinţifice. Se ştie însă că doar o mică parte din acestea sunt relevante pentru comunitatea ştiinţifică internaţională: marea majoritate a celor mai importante rezultate ştiinţifice sunt cuprinse într-un număr foarte mic de reviste. De exemplu, în 1994, doar 100 de reviste cuprindeau 44% din articolele citate în 3.400 de reviste, şi 2.000 de reviste cuprindeau 95% din articolele citate. Citările reflectă într-o măsură rezonabilă valoarea ştiinţifică a articolelor.

Începând cu 1961, Institute of Scientific Information din Philadelphia, SUA (actualmente Thomson ISI) a început monitorizarea principalelor reviste ştiinţifice internaţionale, indexând atât articolele ştiinţifice, cât şi citările din articole. ISI selectează în mod continuu revistele ce sunt incluse  în baza sa de date, în funcţie de numărul de citări al articolelor din aceste reviste. In plus, ISI ierarhizează revistele ştiinţifice indexate în funcţie de factorul de impact, o mărime care reprezintă raportul dintre numărul citărilor revistei respective intr-o perioadă de un an şi numărul total al lucrărilor publicate în revistă cei doi ani anteriori acestei perioade. Actualmente, ISI indexează aproximativ 13.000 de reviste ştiinţifice, acoperind aproape toate domeniile ştiinţifice, inclusiv ştiinţele sociale şi umaniste. În general, se consideră că baza de date ISI  reprezintă satisfăcător fluxul principal de publicaţii ştiinţifice. De aceea, datele provenite de la ISI sunt folosite în majoritatea analizelor şi studiilor de politică a ştiinţei. Cel mai sugestiv exemplu este raportul "Science and Engineering Indicators" pe care National Science Board, organism guvernamental al SUA, îl prezintă preşedintelui Statelor Unite ale Americii, la intervale de doi ani. Datele ISI sunt folosite şi în clasamentul Shanghai al universităţilor din întreaga lume.

Mai multe informaţii despre ISI se pot afla la http://www.isinet.com/ .

Despre asociaţia Ad Astra

Asociaţia Ad Astra cuprinde cercetători români din întreaga lume şi are drept scop sprijinirea cercetării româneşti. Asociaţia s-a înfiinţat în 2002 şi are la ora actuală 42 de membri, dintre care unii lucrează la institute prestigioase din străinătate sau au rezultate ştiinţifice publicate în prestigioasele reviste Science şi Nature. Asociaţia administrează un portal al cercetătorilor români şi a realizat mai multe studii referitoare la starea cercetării româneşti, migraţia cercetătorilor români, precum şi o serie de propuneri pentru reforma sistemului educaţiei şi cercetării din România. Mai multe informaţii despre asociaţie pot fi obţinute pe site-ul web al asociaţiei, http://www.ad-astra.ro.

Raspunsuri la întrebări adresate frecvent (FAQ)

De ce articolul meu care l-am publicat recent nu apare în aceste liste?
Motivele pentru care articolul nu este în baza noastră de date pot fi:
- Articolul, chiar daca a fost publicat, nu a fost şi indexat de ISI (adică nu a fost introdus în baza lor de date). Aceasta se poate datora apariţiei foarte recente a articolului, apariţiei cu întârziere a revistei, procesării târzii de către ISI, etc. În lista articolelor indexate într-un anumit an, lipsa unor articole publicate în acel an este compensată, statistic, de articole publicate în anul anterior.
- Articolul nu este publicat în una din revistele luate în considerare, sau nu este o publicaţie de tip articol, review sau scrisoare (ci rezumat, material editorial, etc.). În cartea albă am luat în considerare publicaţiile de tip articol, review şi scrisoare, în timp ce în topul universităţilor am luat în considerare doar publicaţiile de tip articol. Am luat în considerare numai publicaţiile indexate în Science Citation Index Expanded, Social Sciences Citation Index şi Arts & Humanities Citation Index. Verificaţi în listele de reviste corespunzătoare daca revista în care aţi publicat se regăseşte în aceste indexuri.
- Articolul nu menţionează afilierea dvs. la o instituţie din România (de exemplu, aţi lucrat în străinătate o perioadă scurtă şi articolul apare cu adresa de acolo).

Puteţi introduce în baza de date de pe site câteva articole ISI care nu apar acum pe site?
Datele de pe site sunt preluate direct din baza de date ISI, şi nu dorim să introducem alte articole decât cele existente în baza de date ISI. Dacă articolul dvs. este publicat într-o revistă ISI, posibilele motive pentru care el nu apare în listele noastre sunt descrise în răspunsul de mai sus.

De ce în cartea albă apar mai multe articole pentru o universitate, decât în topul universităţilor?
În cartea albă am luat în considerare publicaţiile de tip articol, review şi scrisoare, în timp ce în topul universităţilor am luat în considerare doar publicaţiile de tip articol, aşa cum procedează şi autorii topului Shanghai.

Articolul meu a fost publicat într-o revistă inclusă în ISI Master Journal List, de ce nu apare pe site?
Master Journal List conţine reviste indexate de toate produsele ISI. Noi am luat în considerare doar revistele şi publicaţiile indexate în ISI Science Citation Index Expanded, ISI Social Sciences Citation Index şi ISI Arts & Humanities Citation Index.

De ce în lista articolelor dintr-un an apar şi articole publicate în alt an?
Există o distincţie între anul indexării de către ISI şi anul publicării articolului. ISI poate indexa un articol publicat la sfârşitul unui an în anul următor, de exemplu. Topul universităţilor este realizat pe baza articolelor indexate (nu publicate) într-un anumit an, pentru ca datele să poată fi verificate de oricine doreşte. În cazul în care am fi folosit anul publicării, exista posibilitatea ca ulterior realizării topului ISI să indexeze noi articole publicate în anul precedent. În cartea albă, puteţi selecţiona articolele după anul indexării sau anul publicării.

De ce nu luaţi în considerare şi ISI Proceedings?
Selecţia publicaţiilor indexate în ISI Proceedings nu este la fel de riguroasă ca şi în cazul indexurilor luate în considerare. În particular, există publicaţii româneşti indexate în ISI Proceedings care conţin articole fără reală relevanţă ştiinţifică, şi din această cauză considerarea publicaţiilor din ISI Proceedings ar biasa analizele în favoarea unor instituţii fără performanţe ştiinţifice reale. Pe de altă parte, şi clasamentul Shanghai şi şi alte analize internaţionale sunt făcute doar pe baza articolelor din indexurile luate în considerare de noi.

De ce nu luaţi în considerare şi cărţile?
În general, cărţile nu prezintă rezultate originale, ci sinteze.

De ce un articol apare la domeniul X când de fapt este din domeniul Y?
Motivul este că ISI a considerat că revista în care a fost publicat articolul aparţine de domeniul X. În realitate, articolul (sau chiar revista) poate avea o relevanţă mai mare pentru domeniul Y decât pentru domeniul X. Nicio categorizare nu este perfectă, şi necesitatea procesării automate a datelor obligă folosirea de astfel de categorizări.

De ce pe anumite pagini se menţionează că datele sunt incomplete?
Baza de date conţine toate articolele cu autori români indexate de ISI Web of Science între 2002-2006 inclusiv. Numai articolele indexate în 2004-2006 sunt însă repartizate complet pe instituţii. În cazul articolelor din ani anteriori, o parte din articole nu este repartizată pe instituţii (aproximativ 4% din articole, care deci nu apar în listele pe instituţii). Pe de altă parte, se poate spune că sunt este completă numai lista articolelor indexate într-un anumit an; lista articolelor publicate într-un anumit an, indexate de ISI, poate varia permanent deoarece ISI poate decide oricând indexarea unor articole publicate în ultimii câţiva ani, de exemplu prin indexarea unei noi reviste, sau prin indexarea cu întârziere a articolelor dintr-o revistă.

De ce nu luaţi în considerare şi articole publicate în România, având în vedere că trebuie să plăteşti 700 de dolari ca să publici într-o revistă ISI? (Întrebare pusă de un prorector al unei universităţi private din România).
Publicarea unui articol în marea majoritate a revistelor indexate ISI este gratuită, la fel ca şi în cazul marii majorităţi a revistelor ştiinţifice. Există foarte puţine domenii în care revistele prestigioase cer o taxă pentru publicarea unui articol.

De ce nu luaţi în considerare, pentru topul universităţilor, şi granturile internaţionale? Noi avem proiecte FP6 dar nu avem timp să mai şi publicăm. (Întrebare pusă de un prorector al unei universităţi private din România).
Scopul cercetării (pentru care se şi finanţează cercetarea) este obţinerea de cunoştinţe noi, care odată obţinute trebuiesc publicate pentru a fi validate prin peer review şi pentru a putea fi valorificate ulterior de comunitatea ştiinţifică.