Ad Astra Romania
  Cercetare, Cercetatori, Romania, Romanian Science, Research
Ad Astra Journal
Science library
White book
University rankings
Who's who
Publications
Theses and dissertations
Ad Astra association
Links
 
News
Events
Funding opportunities
 
Login
Registration
 
>> Română
 
   
 

Metodologia de realizare a clasamentelor universităților din România - ediția 2007

Clasamentele sunt realizate pe baza articolelor științifice publicate de personalul universităților în reviste științifice recunoscute pe plan internațional, indexate de ISI Web of Science în 2006. ISI este instituția cea mai recunoscută pe plan internațional în domeniul monitorizării și recenzării publicațiilor științifice. Acest indicator este folosit și în prestigioase clasamente internaționale ale universităților, cum ar fi clasamentul Shanghai.

Au fost extrase din baza de date ISI toate articolele cu autori din România indexate în 2006, iar articolele au fost repartizate apoi pe instituții, pe baza adreselor autorilor indicate de aceștia în articole. Un articol cu autori de la mai multe instituții a fost considerat ca un articol întreg pentru fiecare instituție. Au fost luate în considerare numai publicațiile de tip articol, care prezintă rezultate științifice originale, nu și alte publicații cum ar fi scrisori, recenzii, etc.

Factorul de impact al revistelor din care provin articolele a fost extras din ISI Journal Citation Reports 2005, Science Edition și Social Sciences Edition. Repartizarea pe domenii științifice a articolelor s-a făcut pe baza revistei în care au fost publicate. Repartizarea revistelor pe domenii științifice a fost făcută de ISI. Unele reviste sunt considerate de ISI ca aparținând mai multor domenii, și un articol publicat în aceste reviste a fost considerat ca un articol întreg pentru fiecare din domeniile de care aparține revista. Unele domenii au fost grupate împreună, astfel încât lista domeniilor folosită în clasament să fie cât mai apropiată de domeniile în care se pot organiza în România studii universitare de licență, conform legislației actuale.

Datele privind numărul de cadre didactice ale universităților provin de la Direcția pentru Învățământ Superior din cadrul Ministerului Educației și Cercetării (pentru universitățile de stat civile), fiind furnizate în 2006. MEdC a refuzat să ne comunice informații actualizate despre numărul de cadre didactice ale universităților, în acest an, în ciuda unei solicitări scrise, făcute în temeiul Legii informațiilor de interes public. Datele referitoare la numărul de cadre didactice ale universităților de stat militare și majoritatea universităților private din clasament provin din Cartea Albă a Cercetării Universitare din România, 2005, editată de CNCSIS. Pentru 3 universități private, datele respective au fost comunicate de secretariatul universităților sau preluate de pe site-urile web ale universităților.

În clasamentul general ordonarea a fost făcută pe baza numărului total de articole, raportat la numărul de cadre didactice. Acest indicator reflectă gradul mediu de pregătire științifică al cadrelor didactice. Publicarea de articole în reviste științifice recunoscute de comunitatea internațională de către un cadru didactic garantează faptul că acea persoană este la curent cu ultimele cunoștințe științifice din domeniu, și demonstrează capacitatea de a înțelege aceste cunoștințe și de a participa la dezvoltarea lor. Raportarea numărului de articole la numărul de cadre didactice permite măsurarea în condiții egale a gradului de pregătire științifică atât pentru universitățile mari, cât și pentru universitățile mici.

În clasamentul pe domenii, ordonarea a fost făcută în urma însumării factorului de impact al revistei în care au apărut articolele, pentru fiecare articol cu autori de la o anumită universitate. Folosirea factorului de impact reflectă și calitatea articolelor științifice, în plus față de numărul lor. Astfel, se poate măsura în condiții egale performanța științifică a unui grup de cadre didactice care publică câteva articole de mare importanță științifică cu cea a unui grup care publică multe articole dar care contribuie puțin la avansarea cunoașterii din domeniu. Pe de altă parte, imposibilitatea raportării la resurse (cum ar fi numărul de persoane) a performanței duce la favorizarea, în acest clasament, a universităților mari în detrimentul celor mici. Performanța pe domenii nu poate fi raportată la numărul de persoane care lucrează în acel domeniu dintr-o universitate, deoarece nu există informații despre acest număr de persoane. Pot fi cazuri în care persoanele dintr-o universitate care au rezultate într-un anumit domeniu științific să aparțină de mai multe facultăți.

Factorii de impact ai revistelor nu pot fi folosiți pentru un clasament general, ci doar pentru un clasament pe domenii, deoarece factorii de impact maximi posibili diferă de la domeniu la domeniu. În consecință, folosirea factorului de impact într-un clasament general al favoriza pe nedrept, de exemplu, universitățile cu profil medical față de cele cu profil tehnic.

Ca orice clasament, și acest clasament are anumite limite. Clasamentul evaluează doar performanța științifică a cadrelor didactice, nu și alți factori care demonstrează calitatea actului educațional, cum ar fi procentul de studenți care sunt angajați imediat după absolvire, sau factori care pot influența alegerea universității, cum ar fi baza materială, numărul de studenți pe cadru didactic, existența căminelor pentru studenți, gradul de promovabilitate, etc. Din păcate pentru mulți din indicatorii relevanți nu există date statistice de încredere care să poată fi luate în calcul în realizarea unui clasament.

Despre ISI și factorul de impact

În lume există mai mult de 100.000 de reviste științifice. Se știe însă că doar o mică parte din acestea sunt relevante pentru comunitatea științifică internațională: marea majoritate a celor mai importante rezultate științifice sunt cuprinse într-un număr foarte mic de reviste. De exemplu, în 1994, doar 100 de reviste cuprindeau 44% din articolele citate în 3.400 de reviste, și 2.000 de reviste cuprindeau 95% din articolele citate. Citările reflectă într-o măsură rezonabilă valoarea științifică a articolelor.

Începând cu 1961, Institute of Scientific Information din Philadelphia, SUA (actualmente Thomson ISI) a început monitorizarea principalelor reviste științifice internaționale, indexând atât articolele științifice, cât și citările din articole. ISI selectează în mod continuu revistele ce sunt incluse  în baza sa de date, în funcție de numărul de citări al articolelor din aceste reviste. In plus, ISI ierarhizează revistele științifice indexate în funcție de factorul de impact, o mărime care reprezintă raportul dintre numărul citărilor revistei respective intr-o perioadă de un an și numărul total al lucrărilor publicate în revistă cei doi ani anteriori acestei perioade. Actualmente, ISI indexează aproximativ 13.000 de reviste științifice, acoperind aproape toate domeniile științifice, inclusiv științele sociale și umaniste. În general, se consideră că baza de date ISI  reprezintă satisfăcător fluxul principal de publicații științifice. De aceea, datele provenite de la ISI sunt folosite în majoritatea analizelor și studiilor de politică a științei. Cel mai sugestiv exemplu este raportul "Science and Engineering Indicators" pe care National Science Board, organism guvernamental al SUA, îl prezintă președintelui Statelor Unite ale Americii, la intervale de doi ani. Datele ISI sunt folosite și în clasamentul Shanghai al universităților din întreaga lume.

Mai multe informații despre ISI se pot afla la http://www.isinet.com/ .

Despre asociația Ad Astra

Asociația Ad Astra cuprinde cercetători români din întreaga lume și are drept scop sprijinirea cercetării românești. Asociația s-a înființat în 2002 și are la ora actuală 42 de membri, dintre care unii lucrează la institute prestigioase din străinătate sau au rezultate științifice publicate în prestigioasele reviste Science și Nature. Asociația administrează un portal al cercetătorilor români și a realizat mai multe studii referitoare la starea cercetării românești, migrația cercetătorilor români, precum și o serie de propuneri pentru reforma sistemului educației și cercetării din România. Mai multe informații despre asociație pot fi obținute pe site-ul web al asociației, http://www.ad-astra.ro.


Raspunsuri la întrebări adresate frecvent (FAQ)

De ce articolul meu care l-am publicat recent nu apare în aceste liste?
Motivele pentru care articolul nu este în baza noastră de date pot fi:
- Articolul, chiar daca a fost publicat, nu a fost și indexat de ISI (adică nu a fost introdus în baza lor de date). Aceasta se poate datora apariției foarte recente a articolului, apariției cu întârziere a revistei, procesării târzii de către ISI, etc. În lista articolelor indexate într-un anumit an, lipsa unor articole publicate în acel an este compensată, statistic, de articole publicate în anul anterior.
- Articolul nu este publicat în una din revistele luate în considerare, sau nu este o publicație de tip articol, review sau scrisoare (ci rezumat, material editorial, etc.). În cartea albă am luat în considerare publicațiile de tip articol, review și scrisoare, în timp ce în topul universităților am luat în considerare doar publicațiile de tip articol. Am luat în considerare numai publicațiile indexate în Science Citation Index Expanded, Social Sciences Citation Index și Arts & Humanities Citation Index. Verificați în listele de reviste corespunzătoare daca revista în care ați publicat se regăsește în aceste indexuri.
- Articolul nu menționează afilierea dvs. la o instituție din România (de exemplu, ați lucrat în străinătate o perioadă scurtă și articolul apare cu adresa de acolo).

Puteți introduce în baza de date de pe site câteva articole ISI care nu apar acum pe site?
Datele de pe site sunt preluate direct din baza de date ISI, și nu dorim să introducem alte articole decât cele existente în baza de date ISI. Dacă articolul dvs. este publicat într-o revistă ISI, posibilele motive pentru care el nu apare în listele noastre sunt descrise în răspunsul de mai sus.

De ce în cartea albă apar mai multe articole pentru o universitate, decât în topul universităților?
În cartea albă am luat în considerare publicațiile de tip articol, review și scrisoare, în timp ce în topul universităților am luat în considerare doar publicațiile de tip articol, așa cum procedează și autorii topului Shanghai.

Articolul meu a fost publicat într-o revistă inclusă în ISI Master Journal List, de ce nu apare pe site?
Master Journal List conține reviste indexate de toate produsele ISI. Noi am luat în considerare doar revistele și publicațiile indexate în ISI Science Citation Index Expanded, ISI Social Sciences Citation Index și ISI Arts & Humanities Citation Index.

De ce în lista articolelor dintr-un an apar și articole publicate în alt an?
Există o distincție între anul indexării de către ISI și anul publicării articolului. ISI poate indexa un articol publicat la sfârșitul unui an în anul următor, de exemplu. Topul universităților este realizat pe baza articolelor indexate (nu publicate) într-un anumit an, pentru ca datele să poată fi verificate de oricine dorește. În cazul în care am fi folosit anul publicării, exista posibilitatea ca ulterior realizării topului ISI să indexeze noi articole publicate în anul precedent. În cartea albă, puteți selecționa articolele după anul indexării sau anul publicării.

De ce nu luați în considerare și ISI Proceedings?
Selecția publicațiilor indexate în ISI Proceedings nu este la fel de riguroasă ca și în cazul indexurilor luate în considerare. În particular, există publicații românești indexate în ISI Proceedings care conțin articole fără reală relevanță științifică, și din această cauză considerarea publicațiilor din ISI Proceedings ar biasa analizele în favoarea unor instituții fără performanțe științifice reale. Pe de altă parte, și clasamentul Shanghai și și alte analize internaționale sunt făcute doar pe baza articolelor din indexurile luate în considerare de noi.

De ce nu luați în considerare și cărțile?
În general, cărțile nu prezintă rezultate originale, ci sinteze.

De ce un articol apare la domeniul X când de fapt este din domeniul Y?
Motivul este că ISI a considerat că revista în care a fost publicat articolul aparține de domeniul X. În realitate, articolul (sau chiar revista) poate avea o relevanță mai mare pentru domeniul Y decât pentru domeniul X. Nicio categorizare nu este perfectă, și necesitatea procesării automate a datelor obligă folosirea de astfel de categorizări.

De ce pe anumite pagini se menționează că datele sunt incomplete?
Baza de date conține toate articolele cu autori români indexate de ISI Web of Science între 2002-2006 inclusiv. Numai articolele indexate în 2004-2006 sunt însă repartizate complet pe instituții. În cazul articolelor din ani anteriori, o parte din articole nu este repartizată pe instituții (aproximativ 4% din articole, care deci nu apar în listele pe instituții). Pe de altă parte, se poate spune că sunt este completă numai lista articolelor indexate într-un anumit an; lista articolelor publicate într-un anumit an, indexate de ISI, poate varia permanent deoarece ISI poate decide oricând indexarea unor articole publicate în ultimii câțiva ani, de exemplu prin indexarea unei noi reviste, sau prin indexarea cu întârziere a articolelor dintr-o revistă.

De ce nu luați în considerare și articole publicate în România, având în vedere că trebuie să plătești 700 de dolari ca să publici într-o revistă ISI? (Întrebare pusă de un prorector al unei universități private din România).
Publicarea unui articol în marea majoritate a revistelor indexate ISI este gratuită, la fel ca și în cazul marii majorități a revistelor științifice. Există foarte puține domenii în care revistele prestigioase cer o taxă pentru publicarea unui articol.

De ce nu luați în considerare, pentru topul universităților, și granturile internaționale? Noi avem proiecte FP6 dar nu avem timp să mai și publicăm. (Întrebare pusă de un prorector al unei universități private din România).
Scopul cercetării (pentru care se și finanțează cercetarea) este obținerea de cunoștințe noi, care odată obținute trebuiesc publicate pentru a fi validate prin peer review și pentru a putea fi valorificate ulterior de comunitatea științifică.

   
About us Contribute! Sponsors Disclaimer Contact
© Ad Astra 2001-2009 • Developed by ArxiaDeclaratia 200