|
Ai câștigat? Continuă! Ai pierdut? Continuă cu perseverență!
Mihail Dumitru Bărboiu, un olimpic român, câștigă 1,25 milioane
euro pentru a conduce cercetări științifice în laboratoare europene
Dr. Mihail Dumitru Bărboiu are doar 35 de ani, dar și-a asigurat
fondurile de cercetare pentru următorii cinci ani. El este unul dintre cei
25 de laureați ai Programului "European Young Investigator - EURYI Awards"
și va primi 1,25 milioane de euro destinate fiecăruia din cele 25 de proiecte
câștigătoare.
Dr. Mihail Dumitru Bărboiu trăiește în Franta și își desfășoară
activitatea la Institut Européen des Membranes din Montpellier, Unitate Mixtă
de Cercetare (UMR 5635) în cadrul Centre National de la Recherche Scientifique
(CNRS). Cercetările sale se desfășoară în zona materialelor inteligente și
a noilor metodologii de sinteză în domeniul chimiei supramoleculare și al
chimiei combinatorii dinamice.
Totul a început cu mai bine de un an în urmă, în 2003, când
era lansată la nivel european o noua schemă de finanțare - European Young
Investigator - EURYI Awards. Programul este coordonat de șefii organizațiilor
de cercetare europene (reunite în EUROHORCS - European Union Research Organisations
Heads Of Research Councils) în colaborare cu Fundația Europeană pentru Știință
(ESF); scopul este să atragă în Europa tineri cercetători străluciți din toată
lumea.
După un proces de evaluare la nivelul celor 18 organizații europene
(din 15 țări) care au participat la schemă, din cele 777 aplicații primite
inițial doar un număr de 133 de propuneri au ajuns la nivelul de evaluare
european. Analiza la nivel european a fost făcută de cercetători de înaltă
clasă științifică (echipa incluzând și un câștigător al Premiului Nobel) și
în final au fost selectate 25 de proiecte câștigătoare. Premiile acestei prime
competiții sunt în valoare de peste 1 250 000 euro fiecare și vor susține
cercetarea tinerilor pentru următorii 5 ani.
Cei 25 de premiați, printre care și Dr. Bărboiu, își vor crea
și coordona propria echipă de cercetare. Implementarea proiectului și activitățile
curente se vor desfășura în centrul european de cercetare pe care și l-a ales
și de la care au primit susținerea. Prin această inițiativă, Europa dorește
să atragă cei mai buni tineri oameni de știință din lume să vină și să lucreze
în Aria de Cercetare Europeană.
Dr. Mihail Dumitru Bărboiu s-a născut în 1968, în Pașcani (Iași)
și a completat studiile liceale la Liceul Nicolae Bălcescu (actualmente Colegiul
Carol I) din Craiova. Pasiunea pentru chimie s-a conturat în perioda liceului,
când a participat la multe olimpiade naționale și la Olimpiada Internațională
de Chimie în 1987, reprezentând România la Veszprem în Ungaria.
Studiile universitare au fost completate la Universitatea Politehnică
din București, Facultatea de Chimie Industrială, promoția 1993. A obtinut
titlul de doctor în Chimia Materialelor la Universitatea Montpellier II în
1998. Timp de 2 ani a a urmat un stagiu postdoctoral în laboratorul din Strasbourg
al Prof. Jean-Marie Lehn, câștigătorul premiului Nobel pentru chimie în 1987.
Discuția cu dl. Bărboiu a avut loc la puțin timp după anunțarea
premiilor. Interviul a fost realizat de d-ra Ruxandra Todoran, UEFISCSU
/ CNCSIS, ruxandra.todoran@uefiscsu.ro.
Rep: Dr. Bărboiu, felicitări pentru reușita dumneavoastră!
Cum v-ați simțit când ați aflat că ați câștigat premiul?
MDB: Acest premiu reprezintă o mare reușită pentru mine, poate
cea mai mare la capătul unui drum lung, dar frumos, în cercetare. Rezumând,
acest premiu înseamnă o împlinire enormă a viselor mele de acum 15 ani, când
am ales chimia ca pasiune.
Rep: Care a fost rețeta care care a condus la câștigarea premiului?
MDB: Nu știu dacă există o rețetă a câștigării premiilor EURYI.
Strategia mea a fost să propun un domeniu și o cercetare fundamentală - concept,
bazându-ma pe experiența mea anterioară, vizând aplicații cât mai diverse. Poate
acest lucru a convins juriul.
Rep: Ce veți face cu premiul câștigat ? Dacă nu ați fi câștigat
în această competiție, ce ați fi făcut?
MDB: În primul rând voi utiliza acest premiu pentru a promova
noul concept dezvoltat în program, formând o echipă competitivă la nivel mondial.
Una din devizele mele este: "ai câștigat - continuă, ai pierdut - continuă
cu perseverență".
Rep: Ce părere aveți despre această noua schemă propusă de
EUROHORCS și ESF? Aveți câteva recomandări pentru îmbunătățirea programului?
MDB : Aceste premii reprezintă, cred, cea mai bună posibilitate
de a investi la nivel înalt. Această modalitate de a investi sume mari în proiecte
ambițioase este o strategie care a funcționat bine în alte zone ale lumii. Modul
de selecție este foarte dur, dar nici nu are cum să fie altfel ținând cont de
obiectivele finale ale schemei EURYI. Programul în sine a fost foarte bine prezentat,
lăsând multă libertate de reflecție candidaților. Nu am alte recomandări pentru
viitoarele propuneri.
Rep: În ce constă proiectul câștigător? Ce aplicații practice
are proiectul?
MDB: În linii mari există o tendință foarte accentuată în acest
moment în științele chimice de a sintetiza molecule "tăiate pe măsură".
Astfel, informația moleculară stocată inițial în componentele de bază moleculare
poate fi exprimată dirijat la un nivel superior numit "supramolecular",
în care interacțiunile dintre molecule se fac dupa algoritmi prestabiliți, putând
conduce la materiale adaptative, funcționale și inteligente. Mai precis, noi
construim materiale pe baza unor principii moderne de concepție, supramoleculare
și combinatoriale. Aplicații ale proiectului vor fi în tehnici separative, de
stocaj și de detecție utilizând membrane așa zise "biomimetice", care
funcționează după modele biologice sau după principii fizico-chimice precise.
În mod direct, vom prepara materiale pentru transferul informației, molecular
și ionic (dipozitive de detecție pentru metaboliți: senzori si "chip-uri
cu ADN"), electronic (dispozitive magnetice și de transfer electronic),
etc.
Rep: Ce implicații va avea proiectul dvs. pentru domeniul dvs.
științific și/sau alte domenii științifice?
MDB: Proiectul EURYI propune o metodologie nouă numită SUPRACOMBIMAT
prin care va fi posibilă explorarea diversității moleculare, supramoleculare
și combinatoriale în scopul elaborării de materiale adaptative cu proprietăți
optime sau funcții multiple. Aceste concepte sunt utilizate de natură: de exemplu,
din milioane de conformații pe care le poate adopta o proteină, numai una prezintă
activitate enzimatică foarte precisă. Prin astfel de exemple, natura ne învață
să optimizăm explorând diversitatea. Cred că astfel acest proiect poate aduce
multe rezultate noi în diferite domenii.
Rep: Cum v-ați ales proiectul pe care l-ați propus? Cum v-ați
ales echipa?
MDB : Acest proiect reprezintă o sinteză a tuturor domeniilor
științifice pe care le-am abordat până acum. Din punct de vedere conceptual
eu cred că aceasta reprezintă o evoluție firească și cred că acum este timpul
cel mai potrivit să reunesc toate aceste cunoștiințe. Echipa care va face acest
lucru este una deja existentă, formată ca urmare a activității mele din ultimii
trei ani. La aceasta vom adăuga și alte persoane prevăzute în proiectul EURYI.
Rep: Câți oameni fac parte din echipa pe care o veți coordona?
MDB: Activitatea în laboratorul nostru cuprinde o etapă de sinteză,
apoi una de caracterizare a materialelor sintetizate și apoi una aplicativă.
Pentru partea de sinteză, în echipa mea lucrează 1 cercetator CNRS francez,
2 studenți francezi și 2 studenți români. În partea de caracterizare colaborez
foarte bine cu un olandez și cu un american pentru partea de difracție, cu un
francez pentru RMN și spectrometrie de masă și cu un alt american pentru partea
de modelizare. Diverse alte colaborări internaționale în cadrul Institutului
(cu Coreea de Sud, România) întregesc activitățile în echipă.
Rep: Unul dintre conceptele Ariei Europene a Cercetării o reprezintă
colaborarea între echipele de cercetare Europene. Ce colaborări viitoare au
fost deja prevăzute pentru proiectul propus?
MDB: În primul rând echipa care susține proiectul meu este o dovadă
a colaborării internaționale. Colaborările viitoare se vor axa pe proiecte comune
cu diferiți cercetători din Suedia, Germania, Belgia, Italia, România și Franța.
Cât privește România, legăturile mele cu grupurile de cercetare românești nu
au încetat; am reușit să fac colaborări pe linie de învățământ și cercetare
cu numeroase grupuri de cercetare și universitare. Pentru mine, legăturile cu
România au fost și vor fi mereu privilegiate.
Rep: Ce credeți despre calitatea din România a domeniului dvs.
de cercetare?
MDB : Întrebarea aceasta este destul de delicată pentru ca e greu
să faci comparații la acest nivel. În orice caz, un lucru e sigur, nivelul științific
și pregătirea de bază sunt foarte ridicate în România. De aici rezultă de obicei
succesul multor români în afara granițelor țării. Călătorind în fiecare an în
România am constatat ca în multe universități (București, Pitești, Miercurea
Ciuc, etc.) baza materială s-a îmbunătățit simțitor, existând condiții propice
pentru o dezvoltare ulterioară. Probabil că în momentul în care pe lângă pasiune
vor putea fi adăugate spiritul aventurii și riscul de a face știință fără a
cere imediat rezultate profitabile, atunci vor putea să apară adevarate platforme
de cercetare în România, competitive la nivel european.
Rep: Este cineva care v-a influențat în particular cariera?
MDB: Bineînțeles că au fost multe persoane care m-au influențat
și, mai mult, mi-au îndrumat pașii pe acest drum. În primul rând, Prof. Constantin
Luca din București, profesorul și prietenul meu de la început. De la el am învățat
pasiunea și am înțeles cum poate fi transformat totul început în ceva temeinic.
Dr. Georgeta Popescu din București m-a învățat tenacitatea. Prof. Louis Cot
din Montpellier mi-a arătat calea și m-a învățat cum se poate face o strategie
clară și corectă pentru atingerea oricărui obiectiv. Iar Prof. Jean-Marie Lehn
mi-a arătat cum să fac toate aceste lucruri la un nivel științific foarte înalt.
Rep : Ați fost recomandat în cadrul proiectului propus de Jean-Marie
Lehn, câștigătorul premiului Nobel pentru chimie în 1986. Cum a fost munca alături
de o somitate în domeniu?
MDB : În primul rând, să lucrezi cu Jean-Marie Lehn reprezintă
o adevarată șansă pentru oricine. Iar eu doresc ca fiecare cercetător în formare
să poată trece pe aici. Nivelul științific în laboratorul Prof. Lehn este unul
excepțional, iar ca să reușești trebuie să înțelegi mai mult decât esența lucrurilor
care te înconjoară. În plus, există un ritm extraordinar de lucru, chiar dacă
la prima vedere ți se pare ca nu se întâmplă nimic. Ritmul impus e unul foarte
rapid, dacă pierzi trenul e foarte greu sa te regăsești. Apoi, din punct de
vedere uman, a fi alături de Prof. Lehn înseamnă să încerci experiențe de viață
diferite în laborator și în afara lui. Nu a fost simplu să fiu acolo, dar sunt
extrem de mulțumit că am trecut pe acolo.
Rep: Ce recomandați tinerilor cercetători din România pentru
activitatea lor viitoare?
MDB: Răspunsul la această întrebare este iarăși delicat! În opinia
mea, o carieră științifică este cu atât mai frumoasă cu cât este mai originală.
Originalitatea și latura personala sunt sarea și piperul unei cercetări de succes.
Bineințeles, totul încadrat într-un context științific cât mai realist și actual.
Ca o idee generală, orice concept științific este interesant, și în anumite
momente chiar și rezultatele mai puțin pozitive pot aduce soarele pe strada
ta! Totul e să riști să pui o amprentă proprie acestor cercetări!
Referințe:
1. Informații
despre programul EURYI Awards
2. Lista
câștigătorilor EURYI Awards
3. European Union Research
Organisations Heads of Research Councils
4. Fundatia Europeana pentru Stiinta
5. Ceremonia de premiere a avut loc la 26 august 2004 la EuroScience
Open Forum
6. În Romania, punctul de contact pentru activitățile ESF este Consiliul
Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS); persoana
de contact: Ruxandra Todoran, Ofițer Relații Publice - UEFISCSU, ruxandra.todoran@uefiscsu.ro
7. Un
alt interviu cu dl. Bărboiu, apărut pe site-ul euractiv.ro
Ad Astra Volume 3, Issue 2, 2004
Focus
Back to index
|