Metodologie

Au fost selectate toate publicaţiile ştiinţifice cu autori din România, indexate de Thomson ISI în Science Citation Index Expanded, Social Sciences Citation Index şi Arts & Humanities Citation Index, indexate în anii 2002-2009. Au fost eliminate câteva articole clasificate greşit de ISI ca având autori din România (aproximativ 0,05% din articole).

Au fost reţinute pentru analiză, dintre aceste publicaţii, doar cele de tip articol, review şi proceedings paper (nu şi rezumate de prezentări la conferinţe, recenzii de carte, editoriale, biografii, corecţii, reprinturi, etc.). La afişarea publicaţiilor unui anumit autor apar totuşi toate publicaţiile indexate, indiferent de tip.

Articolele sunt prezentate atât în funcţie de anul indexării de către ISI, cât şi în funcţie de anul publicării articolului. Atunci când aceste date sunt folosite pentru realizarea unor clasamente, am considerat anul indexării, şi nu cel al publicării, deoarece aceasta permite verificarea independentă a datelor prezentate. Articolele publicate într-un anumit an pot fi indexate de ISI atât în anul respectiv, cât şi în anii următori, sau în unele cazuri chiar în anul anterior. De aceea, nu toate articolele publicate până în prezent în reviste indexate ISI sunt incluse aici.

Repartizarea articolelor pe instituţii s-a făcut pe baza adreselor înregistrate în baza de date ISI. Corectitudinea adreselor înregistrate de ISI pentru fiecare articol nu este responsabilitatea noastră. Un articol cu autori de la mai multe instituţii este înregistrat ca un articol întreg la fiecare din instituţiile de care aparţin autorii săi. O adresă care cuprinde mai multe instituţii a fost alocată arbitrar uneia dintre instituţii.

Clasificarea instituţiilor pe tipuri de instituţii s-a făcut de către noi, pe baza informaţiilor de care dispunem, inclusiv cele disponibile pe internet. În unele cazuri, nu am avut informaţii despre anumite instituţii, care au fost clasificate ca având tip necunoscut. Au fost repartizate pe instituţii toate articolele indexate în 2004, 2005 şi 2006; articolele indexate în alţi ani au fost repartizate pe instituţii doar parţial (şi deci pot lipsi din listele pe instituţii).

Repartizarea articolelor pe domenii şi subdomenii ştiinţifice s-a făcut pe baza revistei în care au fost publicate. Clasificarea revistelor pe subdomenii a fost făcută în marea majoritate a cazurilor de ISI (informaţii suplimentare); am repartizat pe subdomenii doar câteva reviste (sub 0,2% din numărul total) care nu se regăsesc în listele ISI actuale. Gruparea subdomeniilor pe domenii a fost făcută de către noi, urmând cât mai aproape posibil lista domeniilor în care se organizează în România studii de licenţă.

Publicaţiile cu autori români, dar care nu au trecut la adresa lor o instituţie din România (de exemplu, pentru că au lucrat temporar la o instituţie din străinătate) nu au putut fi cuprinse în acest studiu.

Criterii folosite în ordonarea listelor:
- Factorul de impact referinţă al unui domeniu ştiinţific este factorul de impact agregat al acelui domeniu, cu excepţia domeniului "Ştiinţe multidisciplinare" ("Multidisciplinary sciences"), pentru care factorul de impact referinţă este media aritmetică a factorilor de impact agregat ai celorlaltor domenii acoperite de Journal Citation Reports. Factorul de impact referinţă corespunzător unei reviste ştiinţifice indexate în ISI Science Citation Index Expanded sau ISI Social Sciences Citation Index este minimul factorilor de impact referinţă ai domeniilor în care se încadrează revista, conform grupării revistelor pe domenii făcută de Thomson Reuters;
- Factorul de impact relativ al unei reviste ştiinţifice este egal cu raportul dintre factorul de impact al revistei şi factorul de impact referinţă corespunzător acelei reviste. Factorul de impact relativ corespunzător unui articol ştiinţific este factorul de impact relativ al revistei în care a fost publicat articolul în care au fost publicate articolele, însumaţi pentru fiecare articol;
- Impact relativ raportat la numărul de autori: suma dintre factorul de impact al revistei şi numărul de citări al articolului, raportată la factorul de impact referinţă al revistei şi la numărul de autori ai articolului, însumate pe setul de articole luat în considerare;
- Impact relativ ca autor principal: suma dintre factorul de impact al revistei şi numărul de citări al articolului, raportată la factorul de impact referinţă al revistei, însumate pe setul de articole luat în considerare, unde se consideră doar articolele pentru care persoana respectivă este autor corespondent sau prim autor;
- AIS - article influence score;
- AIS referinţă al unui domeniu ştiinţific este AIS median al acelui domeniu, cu excepţia domeniului "Ştiinţe multidisciplinare" ("Multidisciplinary sciences"), pentru care AIS referinţă este media aritmetică a AIS mediani ai celorlaltor domenii acoperite de Journal Citation Reports. AIS referinţă corespunzător unei reviste ştiinţifice indexate în ISI Science Citation Index Expanded sau ISI Social Sciences Citation Index este minimul AIS referinţă ai domeniilor în care se încadrează revista, conform grupării revistelor pe domenii făcută de Thomson Reuters;
- AIS relativ: AIS al revistei, raportat la AIS referinţă al revistei;
- AIS relativ raportat la numărul de autori: AIS al revistei, raportat la AIS referinţă al revistei şi la numărul de autori ai articolului, însumate pe setul de articole luat în considerare;
- AIS relativ ca autor principal: AIS relativi al revistei, însumaţi pe setul de articole luat în considerare, unde se consideră doar articolele pentru care persoana respectivă este autor corespondent sau prim autor;
- În registrul pe domenii al oamenilor de ştiinţă, ordonarea implicită este după multiplul dintre impactul relativ raportat la numărul de autori, impactul relativ ca autor principal, AIS relativ raportat la numărul de autori, AIS relativ ca autor principal;
- Factorul de impact şi AIS luate în considerare sunt cele din Journal Citation Reports, ediţia 2009.

Numărul de citări este cel obţinut de articole până în martie sau noiembrie 2009.

În Registrul oamenilor de ştiinţă sau listele de articole ale unui autor nu se face distincţie între persoane diferite dar cu acelaşi nume de familie şi aceleaşi iniţiale ale prenumelui, în afară de cazurile în care persoanele respective s-au înregistrat pe site-ul nostru şi au indicat publicaţiile care le aparţin. De exemplu, Ionescu Petre şi Ionescu Pavel (sau două persoane diferite cu numele Ionescu Petre) vor apare ca un singur autor, Ionescu P. De asemenea, este posibil ca aceeaşi persoană să apară cu nume diferite, în funcţie de felul în care numele apare în articolele indexate (de ex., Ionescu P şi Ionescu PM pot fi aceeaşi persoană; Targoviste C şi Tirgoviste C pot fi aceeaşi persoană; etc.).

Autorii care apar în Registrul oamenilor de ştiinţă sunt cei pe care nu i-am identificat ca fiind străini din lista autorilor articolelor selectate conform informaţiilor de mai sus. În totalul autorilor acestor articole, aproximativ 44% sunt străini. Nu s-a putut stabili automat (decât parţial) care autori sunt străini, deoarece baza de date ISI la care am avut acces nu oferă o corespondenţă directă între autorii unui articol şi adresele asociate unui articol. Selecţia autorilor români a fost făcută astfel:
- au fost consideraţi autori români toate persoanele care sunt autori ale articolelor care nu au nici un autor din străinătate;
- au fost consideraţi autori români toate persoanele ale căror nume apar în listele de evaluatori ale programului CEEX din 2006, listele cu directori de proiect ai proiectelor complexe depuse la prima competiţie CEEX, listele cu directori de proiect ai proiectelor CNCSIS tip A depuse la competiţia din 2006;
- au fost consideraţi autori români persoanele înregistrate pe site-ul Ad Astra şi care activează la o instituţie din România.
- restul numelor au fost procesate manual şi au fost considerate ca aparţinând sau nu unor străini în funcţie de originea aparentă a numelui şi de informaţiile disponibile despre acele persoane.
Dacă articolele dvs. apar în Cartea albă şi în rezultatele căutării după nume, dar numele dvs. nu apare în Registrul oamenilor de ştiinţă (pentru că am considerat că aparţine unei persoane din străinătate), puteţi să vă înregistraţi pe site-ul Ad Astra şi numele dvs. va apare automat, după înregistrare, şi în Registrul oamenilor de ştiinţă.

Listele de persoane din Registrul oamenilor de ştiinţă nu trebuie interpretate ca un clasament strict, din următoarele motive:
- imposibilitatea de a face o distincţie între persoane omonime, după cum a fost arătat mai sus;
- articolele asociate unei anumite persoane se limitează la cele care au cel puţin un autor din România (şi deci pot să nu includă articole publicate de acea persoană în perioada în care a lucrat în străinătate);
- valoarea unui articol ştiinţific nu poate fi apreciată decât grosier prin criterii cum ar fi factorul de impact al revistei, numărul de citări, etc.
- există o mică probabilitate ca persoane care am considerat că sunt din străinătate (şi deci nu apar în Registrul oamenilor de ştiinţă) să activeze de fapt în România.

Eventualele erori în rezultatele din Cartea albă pot proveni din următoarele surse:
- adresele asociate articolelor sunt incorecte, datorită prelucrării de către ISI sau a specificării vagi de către autor;
- asocierea dintre adrese şi instituţii, făcută de noi, este incorectă.

Datele au fost folosite cu permisiunea Thomson ISI.

Trebuie menţionat că majoritatea problemelor menţionate mai sus, legate de acurateţea datelor din Cartea albă şi Registrul oamenilor de ştiinţă, pot fi rezolvate dacă administrarea acestor baze de date este preluată de o persoană angajată la una din instituţiile guvernamentale care administrează cercetarea (MECTS, ANCS, UEFISCSU), care ar putea confrunta aceste date cu listele de personal de la diverse instituţii din subordinea MECTS, listele de publicaţii raportate de aceste instituţii, diferitele baze de date cu evaluatori, rezultatele raportate ale proiectelor de cercetare finanţate. O singură persoană angajată cu normă întreagă şi o licenţă de utilizare a bazelor de date ISI sunt suficiente pentru întreţinerea şi actualizarea permanentă a acestor baze de date, care pot oferi informaţii extrem de importante pentru administrarea sistemului cercetării din România şi pentru eficienţa cheltuirii fondurilor destinate cercetării.

Raspunsuri la întrebări adresate frecvent (FAQ)

De ce articolul meu care l-am publicat recent nu apare în aceste liste?
Motivele pentru care articolul nu este în baza noastră de date pot fi:
- Articolul, chiar daca a fost publicat, nu a fost şi indexat de ISI (adică nu a fost introdus în baza lor de date). Aceasta se poate datora apariţiei foarte recente a articolului, apariţiei cu întârziere a revistei, procesării târzii de către ISI, etc. În lista articolelor indexate într-un anumit an, lipsa unor articole publicate în acel an este compensată, statistic, de articole publicate în anul anterior.
- Articolul nu este publicat în una din revistele luate în considerare, sau nu este o publicaţie de tip articol, review sau scrisoare (ci rezumat, material editorial, etc.). În cartea albă am luat în considerare publicaţiile de tip articol, review şi scrisoare, în timp ce în topul universităţilor am luat în considerare doar publicaţiile de tip articol. Am luat în considerare numai publicaţiile indexate în Science Citation Index Expanded, Social Sciences Citation Index şi Arts & Humanities Citation Index. Verificaţi în listele de reviste corespunzătoare daca revista în care aţi publicat se regăseşte în aceste indexuri.
- Articolul nu menţionează afilierea dvs. la o instituţie din România (de exemplu, aţi lucrat în străinătate o perioadă scurtă şi articolul apare cu adresa de acolo).

Puteţi introduce în baza de date de pe site câteva articole ISI care nu apar acum pe site?
Datele de pe site sunt preluate direct din baza de date ISI, şi nu dorim să introducem alte articole decât cele existente în baza de date ISI. Dacă articolul dvs. este publicat într-o revistă ISI, posibilele motive pentru care el nu apare în listele noastre sunt descrise în răspunsul de mai sus.

De ce în cartea albă apar mai multe articole pentru o universitate, decât în topul universităţilor?
În cartea albă am luat în considerare publicaţiile de tip articol, review şi scrisoare, în timp ce în topul universităţilor am luat în considerare doar publicaţiile de tip articol, aşa cum procedează şi autorii topului Shanghai.

Articolul meu a fost publicat într-o revistă inclusă în ISI Master Journal List, de ce nu apare pe site?
Master Journal List conţine reviste indexate de toate produsele ISI. Noi am luat în considerare doar revistele şi publicaţiile indexate în ISI Science Citation Index Expanded, ISI Social Sciences Citation Index şi ISI Arts & Humanities Citation Index.

De ce în lista articolelor dintr-un an apar şi articole publicate în alt an?
Există o distincţie între anul indexării de către ISI şi anul publicării articolului. ISI poate indexa un articol publicat la sfârşitul unui an în anul următor, de exemplu. Topul universităţilor este realizat pe baza articolelor indexate (nu publicate) într-un anumit an, pentru ca datele să poată fi verificate de oricine doreşte. În cazul în care am fi folosit anul publicării, exista posibilitatea ca ulterior realizării topului ISI să indexeze noi articole publicate în anul precedent. În cartea albă, puteţi selecţiona articolele după anul indexării sau anul publicării.

De ce nu luaţi în considerare şi ISI Proceedings?
Selecţia publicaţiilor indexate în ISI Proceedings nu este la fel de riguroasă ca şi în cazul indexurilor luate în considerare. În particular, există publicaţii româneşti indexate în ISI Proceedings care conţin articole fără reală relevanţă ştiinţifică, şi din această cauză considerarea publicaţiilor din ISI Proceedings ar biasa analizele în favoarea unor instituţii fără performanţe ştiinţifice reale. Pe de altă parte, şi clasamentul Shanghai şi şi alte analize internaţionale sunt făcute doar pe baza articolelor din indexurile luate în considerare de noi.

De ce nu luaţi în considerare şi cărţile?
În general, cărţile nu prezintă rezultate originale, ci sinteze.

De ce un articol apare la domeniul X când de fapt este din domeniul Y?
Motivul este că ISI a considerat că revista în care a fost publicat articolul aparţine de domeniul X. În realitate, articolul (sau chiar revista) poate avea o relevanţă mai mare pentru domeniul Y decât pentru domeniul X. Nicio categorizare nu este perfectă, şi necesitatea procesării automate a datelor obligă folosirea de astfel de categorizări.

De ce pe anumite pagini se menţionează că datele sunt incomplete?
Baza de date conţine toate articolele cu autori români indexate de ISI Web of Science între 2002-2006 inclusiv. Numai articolele indexate în 2004-2006 sunt însă repartizate complet pe instituţii. În cazul articolelor din ani anteriori, o parte din articole nu este repartizată pe instituţii (aproximativ 4% din articole, care deci nu apar în listele pe instituţii). Pe de altă parte, se poate spune că sunt este completă numai lista articolelor indexate într-un anumit an; lista articolelor publicate într-un anumit an, indexate de ISI, poate varia permanent deoarece ISI poate decide oricând indexarea unor articole publicate în ultimii câţiva ani, de exemplu prin indexarea unei noi reviste, sau prin indexarea cu întârziere a articolelor dintr-o revistă.

De ce nu luaţi în considerare şi articole publicate în România, având în vedere că trebuie să plăteşti 700 de dolari ca să publici într-o revistă ISI? (Întrebare pusă de un prorector al unei universităţi private din România).
Publicarea unui articol în marea majoritate a revistelor indexate ISI este gratuită, la fel ca şi în cazul marii majorităţi a revistelor ştiinţifice. Există foarte puţine domenii în care revistele prestigioase cer o taxă pentru publicarea unui articol.

De ce nu luaţi în considerare, pentru topul universităţilor, şi granturile internaţionale? Noi avem proiecte FP6 dar nu avem timp să mai şi publicăm. (Întrebare pusă de un prorector al unei universităţi private din România).
Scopul cercetării (pentru care se şi finanţează cercetarea) este obţinerea de cunoştinţe noi, care odată obţinute trebuiesc publicate pentru a fi validate prin peer review şi pentru a putea fi valorificate ulterior de comunitatea ştiinţifică.

Cartea albă a cercetării din România